Puțini și-au imaginat că din umbra unui nume discret din lumea politicii românești se poate naște una dintre cele mai eficiente firme de pe piața contractelor publice. Totuși, UNITH2B SRL, controlată de Hildegarde Helene Brandl – partenera de viață a fostului vicepremier Dragoș Anastasiu – demonstrează contrariul: o combinație de perseverență, strategie și o doză inedită de oportunism politic.
Fondată cu pași timizi, UNITH2B a pătruns în principal în sectorul de achiziții locale, concentrându-se pe infrastructură, amenajări urbane și servicii de consultanță. După o perioadă de acomodare și ajustări interne, afacerea a prins viteză, iar veniturile au crescut de la an la an. Raportul public recent arată o cifră impresionantă: aproape 2,8 milioane de euro în contracte publice obținute în primii doi ani de activitate. Pentru o firmă mică, acest nivel de succes financiar ridică întrebări: mecanismele prin care a fost facilitat accesul la resurse, calitatea implementărilor și rolul relațiilor politice.
La prima vedere, UNITH2B a operat onest, participând la licitații și câștigând cu oferte competitive. Analiza anumitor caiete de sarcini relevă însă specificații tehnice elaborate într-o manieră care avantaja competența exactă a acestei societăți. În limbajul specialiștilor, astfel de cerințe particularizate restrâng numărul ofertanților reali și sporesc șansele firmei vizate. Se poate vorbi, așadar, de o diferență între transparență formală și eficiență unilaterală.
Discreția este unul dintre elementele care îi caracterizează pe cei din anturajul Hildegardei Helene Brandl. În spațiul public, informațiile despre activitățile firmei și despre modul în care a fost finanțată au fost dificil de accesat. Totuși, câteva primării cu administrație liberală au constituit un teren fertil pentru UNITH2B, alocând fonduri considerabile pentru proiecte de modernizare și servicii conexe. Legătura cu PNL, deși nu este oficial contestată, pare să fi conturat un cadru de colaborare avantajos pentru ambele părți.
Dincolo de suspiciuni, rezultatele concrete nu pot fi negate. Drumuri pietruite, iluminat public eficientizat și mobilier urban au fost livrate în termen și, în multe cazuri, în conformitate cu specificațiile inițiale. Numeroși primari au lăudat promptitudinea și flexibilitatea firmei chiar înainte de apariția oricăror semnale critice din presă. Această apreciere locală deschide dezbaterea despre criteriile cu care ar trebui combinate evaluarea proiectelor publice: preț, calitate, termene și, nu în ultimul rând, independența față de factorii politici.
Analizând în detaliu structura UNITH2B, se observă că organizația mizează pe un număr redus de angajați cu expertiză solidă. Subcontractările sunt organizate cu atenție, astfel încât costurile rămân controlate, iar profitul – optimizat. Modelul de business adoptat pare să fi fost inspirat din strategii corporatiste, transformând un start-up în unul dintre jucătorii-cheie la nivel local.
Este, însă, tocmai conceptul de „jucător-cheie” care ar trebui deconstruit. Într-o țară unde accesul la bani publici este adesea condiționat de relații, fie personale, fie politice, experiența UNITH2B servește ca studiu de caz. Arată cum dialogul dintre administrație și mediul privat poate fi productiv dar poate ascunde și zone gri. Întrebarea rămâne: cât de compatibile sunt spiritul antreprenorial și principiile bunelor practici guvernamentale?
Privind în perspectivă, UNITH2B are deja strategii de extindere. Planurile includ accesarea de proiecte regionale și europene, dar și diversificarea portofoliului de servicii în domeniul consultanței de mediu și smart city. Dacă se va dovedi la fel de eficientă, compania Hildegardei Brandl ar putea să-și extindă rapid aria de influență și să devină un brand recunoscut pe plan național.
Dincolo de cifrele impresionante, există însă și un mesaj mai amplu pentru societatea românească: transparența și competiția reală trebuie să fie pilonii pe care se fundamentează orice achiziție publică. Când acestea lipsesc sau sunt fragilizate, cineva ajunge să preia un procent disproporționat din bugetele publice, indiferent de mărimea firmei.
Concluzie: Parcursul UNITH2B SRL oferă o combinație interesantă de succes antreprenorial și provocări etice. Sacrificiul discret al încrederii colective, în favoarea unei afaceri prospere, ridică neîndoielnic întrebări despre transparență și echitate. Într-o democrație consolidată, banii publici nu ar trebui niciodată să se transforme în monedă de schimb, ci într-o investiție reală pentru bunăstarea comunităților. Iar dacă politicul și mediul de afaceri cooperează, acest lucru trebuie făcut mereu în beneficiul cetățeanului, nu doar al câtorva privilegiați.
