Uber nu mai este doar o aplicație de ridesharing. Gigantul american anunță două direcții majore de dezvoltare în România: peste două săptămâni va lansa un serviciu de curierat prin intermediul aplicației, iar pe termen mediu se pregătește pentru implementarea treptată a mașinilor autonome pe platforma sa din Europa, inclusiv în țara noastră. În spatele veștilor se află declarațiile lui Raymund Li, directorul regional Uber, care subliniază ambiția companiei de a-și extinde aria de acoperire și de a inova atât la nivel tehnologic, cât și operațional.
Serviciul de curierat Uber a fost testat deja în alte piețe europene și s-a dovedit atractiv prin viteza de livrare, opțiunile flexibile de preluare și costul transparent. Pentru utilizatorii români, beneficiul imediat va consta în posibilitatea de a trimite documente, colete mici sau cumpărături urbane direct prin aplicație, fără să mai fie nevoie de un transportator tradițional. În contextul pandemiei și al creșterii cererii pentru livrări last-mile, acest move strategic poate câștiga rapid simpatii în rândul publicului tânăr, conectat și obișnuit cu plata digitală.
Totuși, zona de curierat este deja aglomerată. Jucători locali și internaționali precum Fan Courier, DPD sau Glovo livrează rapid și la prețuri competitive. Pentru a se diferenția, Uber va trebui să ofere intervale de livrare stricte, tracking în timp real și, eventual, soluții de securitate pentru obiecte valoroase. Prețurile promoționale la debut și oferte dedicate clienților fideli pot atrage primii utilizatori, dar menținerea acestora va depinde de calitatea serviciului și de suportul pus la dispoziție.
Cea de-a doua mare provocare vizează integrarea automobilelor autonome. În Europa, Uber colaborează cu mai mulți producători de vehicule și startup-uri de tehnologie pentru a standardiza hardware-ul și software-ul necesar. Până în prezent, testele au avut loc în Statele Unite și în câteva orașe din Germania sau Franța. România ar putea fi una dintre următoarele ținte, dar pentru aceasta este nevoie de un cadru legislativ clar, de infrastructură de tip smart roads și, nu în ultimul rând, de acceptarea publicului.
Reglementările Uniunii Europene în privința mașinilor autonome evoluează rapid, însă fiecare stat membru trebuie să adopte norme naționale. În România, autoritățile au început să discute etapele de autorizare, testare și certificare, dar sunt încă la început. Pentru Uber, colaborarea cu Ministerul Transporturilor și cu instituțiile de control va fi esențială pentru a se asigura că mașinile autonome operează în condiții legale și sigure.
Din punct de vedere tehnic, provocările țin de acuratețea senzorilor, capacitatea sistemelor de a reacționa în situații neprevăzute și securitatea cibernetică. Un vehicul autonom trebuie să gestioneze atât traficul dens, cât și condițiile meteo nefavorabile, să vadă pietoni sau bicicliști și să negocieze spațiul într-un mod predictibil. Acest lucru implică investiții masive în centre de calcul, rețele 5G și actualizări constante ale algoritmilor de inteligență artificială.
Impactul asupra șoferilor Uber ar putea fi semnificativ. Pe termen lung, mașinile fără pilot amenință să reducă cererea pentru cursele cu șofer, însă compania promite tranziții prin programe de recalificare și noi oportunități de angajare în domeniul mentenanței sau al coordonării flotelor autonome. În plus, consumatorii ar putea beneficia de tarife și mai mici, deoarece costul cu forța de muncă ar scădea progresiv.
În final, demersurile Uber arată o strategie complexă: extinderea serviciilor de curierat pentru a câștiga teren imediat și pregătirea infrastructurii pentru mașinile autonome, care vor reprezenta viitorul mobilității urbane. România se află la intersecția unui moment de cotitură în transportul urban, iar succesul acestor inițiative va depinde de cooperarea dintre companii, autorități și societate.
Concluzionând, lansarea curieratului prin aplicație și viitoarea introducere a vehiculelor autonome reprezintă pași ambițioși ai Uber în Europa. Aceste direcții pot schimba modul în care ne deplasăm și ne trimitem coletele, dar vin la pachet cu provocări tehnologice, de reglementare și de acceptare socială. Rămâne de văzut cât de repede se vor adapta toți actorii implicați și cum vor arăta străzile României peste câțiva ani: pline de șoferi Uber, livreze rapide de la geam și, poate, mașini care se conduc singure.
