În ultimele săptămâni, piața auto din România a intrat încordat într-o veritabilă criză după ce programul Rabla a fost suspendat. Conform datelor prezentate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu peste 50% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Această situație a stârnit îngrijorare în rândul dealerilor, producătorilor și operatorilor financiari care încearcă acum să-și recalibreze planurile de vânzări și producție.
Programul Rabla, inițiat pentru a stimula reînnoirea parcului auto și pentru a reduce poluarea, funcționa până de curând ca un adevărat „motor de vânzări” pentru constructori. Prin oferirea de prima de casare și a unor ecobonusuri aplicabile achizițiilor de mașini noi, guvernul a facilitat accesul clienților la modele moderne, eficiente și mai puțin poluante. Suspendarea temporară a acestui program – cauzată de epuizarea bugetului alocat și de întârzierile legislative – a avut un impact direct și imediat: cererea a intrat în picaj, iar reprezentanțele auto au rămas cu stocuri considerabile pe stoc.
Din perspectivă economică, această cădere a înmatriculărilor presupune un dublu efect nefavorabil. Pe de o parte, producătorii auto, care deja se confruntă cu criza globală a semiconductorilor și cu întreruperi de lanț logistic, vor trebui să își ajusteze producția și să regândească bugetele. Pe de altă parte, dealerii și operatorii de leasing riscă să acumuleze stocuri nevalorificate și să suporte costuri suplimentare de depozitare și finanțare. În lipsa stimulentelor, un potențial cumpărător preferă să amâne decizia, să opteze pentru un second-hand sau chiar să renunțe definitiv la achiziția unui automobil.
În analizele de piață, se remarcă și un efect indirect asupra segmentului de vehicule electrice și hibride, care tocmai începuse să capete tracțiune grație unor bonusuri suplimentare. Suspendarea Rabla Auto și Rabla Plus riscă să reducă atractivitatea acestor soluții ecologice, deși nevoia de decarbonare a transporturilor rămâne stringentă. Industria auto globală este angajată, de altfel, într-o transformare profundă: de la motoarele convenționale pe combustibil fosil către sisteme electromecanice. Însă, la noi, politicile de susținere rămân încă vulnerabile la alocări bugetare și schimbări de guvern.
Consumatorii, de cealaltă parte, resimt în buzunar consecințele: prețurile modelelor noi rămân neschimbate, însă stimulentele au dispărut. Chiar dacă dobânzile la credite auto au coborât la minime istorice, mulți cumpărători preferă cu reticență să contracteze finanțări fără un sprijin guvernamental. În plus, deficitul de modele atractive pe segmentul entry-level, combinat cu fluctuațiile cursului de schimb, face ca opțiunile să fie limitate și mai costisitoare. În aceste condiții, piața mașinilor second-hand capătă un avânt nesustenabil pe termen lung, cu prețuri care se mențin ridicate din cauza cererii supradimensionate.
Dincolo de cifre, se cuvine să privim și latura strategică a situației. Suspendarea Rabla pune în discuție eficiența intervențiilor guvernamentale pe termen lung. Un program de succes nu ar trebui să fie o explozie de vânzări urmată de un colaps brusc, ci o punte sustenabilă de tranziție către modele mai verzi. România are nevoie de claritate legislativă și de planificare pe minim cinci ani în domeniul mobilității durabile. Numai așa pot fi atrase investiții serioase în rețele de încărcare electrice, infrastructură de producție auto și parteneriate public-private care să mențină dinamica sectorului.
În fața acestei provocări, industria și-a reluat deja demersurile de dialog cu autoritățile: propun implementarea unei scheme flexibile de finanțare, care să se activeze în funcție de evoluția bugetului și a cererii, și introducerea unor mecanisme de tip „eVoucher” transferabile. De asemenea, asociațiile de profil cer transparență în privința alocărilor și reluarea imediată a plăților către beneficiarii deja validați, pentru a evita blocaje ulterior.
Concluzionând, piața auto românească se află într-un punct critic. Suspendarea programului Rabla a arătat cât de dependentă este de impulsurile guvernamentale și cât de rapid se poate diminua apetitul pentru noi achiziții. Totuși, această criză poate deveni și o lecție valoroasă: modul în care se va actualiza politica de susținere poate transforma șocul de moment într-un impuls real către sustenabilitate și inovație pe termen lung. Industria, consumatorii și autoritățile trebuie să construiască împreună un mecanism mai predictibil și mai robust, care să mențină viu interesul pentru noile tehnologii auto și să garanteze un parc auto modern și prietenos cu mediul.
