Premierul Ilie Bolojan a lansat recent un apel ferm partenerilor de coaliție – PSD, USR și UDMR – insistând asupra unei condiții esențiale pentru continuitatea guvernării: implementarea hotărâtă a pactului inițial și demararea imediată a reformelor asumate. Discursul său, de o claritate rar întâlnită în spațiul politic autohton, semnalează un moment critic pentru stabilitatea României.
În esență, șeful Executivului amintește colegilor de programul de guvernare agreat la formarea alianței. Pentru Bolojan, nu este suficient să existe doar o majoritate numerică în Parlament, dacă aceasta nu traduce angajamentele din program în rezultate palpabile pentru cetățeni. „Stabilitatea politică trebuie să meargă mână în mână cu reforma”, susține acesta, atrăgând atenția că orice abatere de la foaia de parcurs convenită riscă să submineze încrederea și fotoalele până acum realizate.
Acest avertisment vine într-un context sensibil: economia dă semne de temperare, iar promisiunile electorale privind infrastructura, sistemul de sănătate și educația sunt încă departe de a fi realizate în totalitate. Cetățenii așteaptă soluții concrete și rapide, nu discursuri politice fără finalitate. Iar Bolojan pare să înțeleagă această tensiune de percepție: de aceea insistă pe necesitatea unui calendar strict și a unei monitorizări periodice a acțiunilor guvernamentale.
Analiza propriei sale echipe de miniștri și a secretarilor de stat a reliefat zone în care ritmul reformei stagnează, în principal din cauza divergențelor ideologice și a luptei pentru influență în ministere cheie. PSD dorește să-și păstreze ancorele tradiționale în domenii precum agricultura și zona socială, USR pune accent pe digitalizare și transparența cheltuirii banului public, iar UDMR revendică politici ferme pentru comunitățile naționale. În acest context, mobilizarea unui consens rapid pare o sarcină dificilă.
Din perspectiva mea, este momentul ca toți liderii coaliției să-și regândească prioritățile și să renunțe la jocurile politice care au devenit, din păcate, prea familiare. Cetățenii nu sunt interesați de disensiunile interne sau de negocieri secrete. Ei vor spitale modernizate, școli dotate și un climat economic predictibil. Dacă aceste obiective rămân simple slogane, sprijinul popular va începe să se erodeze rapid.
Un alt punct central al apelului premierului este transparentizarea procesului decizional. Bolojan a sugerat crearea unui mecanism intern de evaluare care să măsoare gradul de îndeplinire a celor mai sensibile reforme. Fiecare minister va trebui să raporteze lunar evoluția indicatorilor-cheie, iar neconcordanțele vor primi drept răspuns corecții imediate. O astfel de abordare nu doar că sporește responsabilitatea, dar poate și să elimine întârzierile birocratice care afectează implementarea proiectelor.
Reacțiile nu s-au lăsat așteptate. Reprezentanții PSD și USR au salutat parțial inițiativa, dar și-au exprimat reticența față de termenele strânse și riscul de subdimensionare a unor aspecte sociale. UDMR a cerut garanții că vocea comunităților sale va fi ascultată în decizii majore, avertizând că orice excludere a temelor care privesc minoritățile naționale va fi considerată o gravă eroare politică.
În ciuda acestor fricțiuni, cred că există o fereastră de oportunitate pentru a readuce coaliția la un minim de coeziune. Un premier care își permite să vorbească deschis despre eventualele eșecuri și să fixeze termene clare arată, de fapt, că își asumă leadershipul și vrea rezultate. Este o schimbare de ton îndrăzneață, față de retorica vagă și declarațiile pe jumătate sincere la care ne-am obișnuit în vremurile electorale.
Totuși, adevărata probă de foc va veni atunci când proiectele prioritare – reformarea sistemului sanitar, descongestionarea administrației publice și implementarea planului de investiții în infrastructură – vor trece de faza de pilot și vor trebui scalate la nivel național. Acolo va fi evident dacă vocea premierului este doar un ecou de moment sau un imbold real pentru o guvernare mai eficientă.
În concluzie, apelul de ultimă oră lansat de Ilie Bolojan este mai mult decât o simplă solicitare politică. Este un semnal de alarmă pentru partidele de la putere și, totodată, un test de maturitate democratică. Ori facem ceea ce am promis, ori ne asumăm împreună riscul destabilizării și al revenirii electorale premature. România are nevoie acum de pragmatism, de curaj și de responsabilitate. Însă, mai presus de toate, cetățenii așteaptă rezultate – iar timpul pentru promisiuni a expirat de mult.
