Ministrul Educației, Daniel David, a surprins de curând mediul didactic prin publicarea unui ordin ministerial care aduce o schimbare semnificativă în salarizarea personalului din învățământul antepreșcolar. După ani de așteptare și numeroase solicitări din partea sindicatelor și a profesorilor, noua reglementare introduce o diferențiere a salariilor de bază în funcție de nivelul de studii absolvite, un pas major spre echitate și valorizarea profesională a educatorilor.
Ordinul Ministerului Educației definește patru trepte principale de salarizare, corelate cu pregătirea academică a cadrelor didactice: studii superioare de lungă durată (licență), masterat, doctorat și programe de formare continuă recunoscute oficial. Astfel, un educator cu diplomă de licență va beneficia de un salariu de bază cu un coeficient mai mare decât colegii care au doar studii postliceale, iar titularii unui masterat sau doctorat vor primi suplimente salariale semnificative.
Deși ideea unor diferențe de salariu în funcție de creșterea competențelor există de mai bine de un deceniu pe agenda discuțiilor din educație, implementarea a fost mereu amânată din motive bugetare și administrative. În acest context, decizia lui Daniel David este privită ca un mesaj clar că resursa umană din grădinițe și centre antepreșcolare reprezintă o prioritate pentru Guvern.
Unii specialiști atrag însă atenția că, pentru ca reforma să-și atingă obiectivele, trebuie pus accent nu doar pe nivelul de studii, ci și pe experiență, performanță didactică și implicare în comunitate. În opinia mea, dacă ministrul va include pe viitor indicatori de calitate a activității, precum proiecte demonstrabile, evaluări periodice și feedback din partea părinților, mecanismul salarial va reflecta mai fidel complexitatea muncii din învățământul antepreșcolar.
Pe de altă parte, sindicatele s-au declarat în general satisfăcute de inițiativă, subliniind că majorarea veniturilor va stimula accesul tinerilor absolvenți de pedagogie către cariera de educator. „A fost nevoie de multă perseverență pentru a convinge factorii decidenți că investiția în calitatea educației timpurii se întoarce cu dobândă pe termen lung”, a afirmat unul dintre liderii sindicali.
Întrebarea care rămâne pe buzele multora este legată de sustenabilitatea financiară a măsurii. Ministerul Educației a alocat în proiectul de buget pentru anul următor o sumă suplimentară destinată acoperirii costurilor generate de acest ordin, dar rămâne de văzut dacă fondurile vor fi suficiente și dacă distribuția resurselor se va face la timp.
De asemenea, implementarea strictă a noilor criterii necesită un cadru de monitorizare clar, pentru a evita situații de interpretare diferită la nivel județean. Inspectoratele școlare vor avea un rol esențial în supervizarea aplicării uniforme a normelor și în soluționarea eventualelor contestații.
Cu toate acestea, potențialele erori de aplicare sau întârzierile nu trebuie să umbrească mesajul pozitiv al acestei reforme. Prin recunoașterea studiilor avansate și a pregătirii continue, Ministerul Educației transmite un semnal puternic că educația timpurie nu mai este tratată ca un capitol secundar, ci ca fundamentul succesului școlar de mai târziu.
În concluzie, ordinul ministerial semnat de Daniel David reprezintă un pas îndrăzneț spre modernizarea și motivarea corpului didactic antepreșcolar. Succesul său va depinde de transparența procesului de implementare, de colaborarea strânsă între autorități, sindicate și unitățile de învățământ, precum și de evaluarea periodică a impactului asupra calității actului educațional. Dacă aceste ingrediente vor fi bine dozate, învățământul timpuriu din România va câștiga atât în competență, cât și în prestanță socială.
