Cine scapă de CASS în noua eră a pensiilor de peste 3000 lei?

Începând cu 1 august, Guvernul a introdus o schimbare esențială pentru pensionarii ale căror venituri lunare depășesc pragul de 3.000 lei: o contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% aplicată doar asupra sumei care depășește acest prag. În spatele acestei decizii se ascunde însă o serie de excepții ce vizează categorii cu nevoi speciale, despre care puțini știu că beneficiază de scutire totală.

Regulamentul prevede că pensionarii care au îndeplinit condițiile de stagiu complet de cotizare, dar și persoanele cu pensii de invaliditate de gradul I sau II, veteranii de război și cei persecutati politic beneficiază de scutire de la plata CASS, indiferent de cuantumul pensiei. Practic, chiar dacă trec de bariera de 3.000 lei, ei nu vor plăti nimic în plus pentru sănătate.

Pe de-o parte, este o măsură justificată social: persoanele cu dizabilități și veteranii au deja cheltuieli medicale mai ridicate, iar adăugarea unei contribuții ar însemna un efort financiar suplimentar. În plus, cei care au cotizat zeci de ani pentru sistemul public de pensii și au realizat stagii complete pot argumenta pe bună dreptate că meritau un tratament preferențial.

Pe de altă parte, s-au ridicat numeroase semne de întrebare privind echitatea: de ce doar anumite categorii sunt exceptate, iar ceilalți pensionari cu pensii mari suportă întreaga povară? Unii comentatori văd în această măsură o abordare birocratică, menită să salveze aparențele fiscale, în timp ce nu rezolvă în profunzime inegalitățile dintre pensionari.

Din perspectiva financiară, decizia are rolul de a aduce la buget aproximativ 400 de milioane de lei anual, sumă care ar trebui redistribuită către investiții în sănătate. Rămâne de văzut însă dacă această sumă va fi direcționată eficient sau va fi absorbită în cheltuielile curente. Istoria gestionării fondurilor de sănătate nu este tocmai un model de transparență, așa că scepticismul pare justificat.

În practică, aplicarea noii reguli necesită un efort administrativ considerabil. Casa Națională de Pensii trebuie să identifice automat beneficiarii de scutiri și să comunice clar care sunt documentele necesare în cazul celor care solicită excepții. Pentru mulți pensionari, interacțiunea cu oficinele statului rămâne o sursă de stres și confuzie, iar aceste redundanțe pot provoca întârzieri și erori.

Mai mult, unii pensionari se întreabă dacă vor plăti CASS și pentru pensiile viitoare recalculate, inclusiv pentru majorări acordate prin legea pensiilor. Dacă ajustările se fac retroactiv, riscul unor restanțe mari și imprevizibile poate duce la situații critice, în care persoanele în vârstă vor fi nevoite să suporte penalități pentru plata cu întârziere.

Dincolo de cifre, decizia Guvernului reflectă o tendință mai largă: împărțirea categorică a pensionarilor în „privilegiați” și „restul”. Pe termen lung, această polarizare poate submina solidaritatea intergenerațională și sprijinul public pentru sistemul de pensii. Dacă unii simt că sunt discriminați, vor contesta pe cale juridică sau politică astfel de măsuri.

Există soluții alternative care ar fi putut fi avute în vedere. De exemplu, un prag mai ridicat pentru aplicarea CASS, un calendar de implementare gradual sau posibilitatea de deduceri pe baza cheltuielilor medicale reale. Aceste politici ar fi atenuat șocul financiar și ar fi oferit un cadru mai echitabil pentru toți pensionarii.

În același timp, trebuie subliniat că transparența și informarea corectă sunt elemente cheie pentru succesul oricărei reforme. Organizațiile neguvernamentale și mass-media au rolul de a explica clar cine plătește și de ce, astfel încât pensionarii să nu fie luați prin surprindere de noile obligații.

În concluzie, introducerea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei ar putea aduce resurse importante pentru sistemul de sănătate, dar ridică probleme de echitate și transparență. Scutirile acordate anumitor categorii sunt o recunoaștere a nevoilor speciale, însă riscul este ca întreaga măsură să genereze frustrare și confuzie. Rămâne să vedem dacă autoritățile vor reuși să implementeze corect și echitabil această nouă regulă sau dacă va fi nevoie de corecții ulterioare pentru a restabili încrederea pensionarilor în sistemul public.