Într-o lume globalizată, unde rafturile supermarketurilor abundă de produse importate, românii încep să redescopere farmecul și valoarea produselor autohtone. O inițiativă simplă, dar cu impact major, o reprezintă secțiunile dedicate exclusiv producătorilor locali. Această practică, consacrată de mult timp în vestul Europei, poate deveni și la noi un factor de creștere economică și socială.
Dezindustrializarea și competiția cu marile companii internaționale au pus în dificultate numeroși fermieri și artizani români. Mulți dintre ei se confruntă cu probleme de distribuție, promovare și, nu în ultimul rând, prețuri foarte competitive din import. În acest context, rafturile cu produse locale devin o soluție strategică pentru a oferi vizibilitate și un acces direct către consumatori.
În vestul Europei, conceptul de „locavore” nu mai este o noutate. Consumatorii sunt dispuși să plătească un plus pentru proveniența și prospețimea fructelor, legumelor și mezelurilor. În Franța, de exemplu, lanțurile de retail au dedicat coridoare speciale mărcii „Produit de nos régions”, iar inițiativele de tip cooperativ au reușit să securizeze stabilitate financiară pentru sute de mici fermieri.
Italia merge și mai departe prin proiecte cofinanțate de municipalități, unde produsele „Made in Italy” beneficiază de un branding național puternic. Magazine specializate, piețe stradale moderne și cooperative agricole colaborează pentru a crea o legătură emoțională între consumator și zona geografică de proveniență.
În Germania, piețele fermierilor (Bauernmärkte) sunt integrate chiar în rețeaua de hipermarketuri și centre comerciale. Practic, clienții găsesc sub același acoperiș și brandurile internaționale, și produsele locale certificate, iar achizițiile contribuie direct la consolidarea lanțului scurt de aprovizionare.
La noi, câțiva retaileri autohtoni și internaționali au început timid să aloce spații speciale în galantare și rafturi. Sunt prezente produse lactate de la ferme montane din Bucovina, legume de seră din sudul țării sau preparate tradiționale din Transilvania. Deși inițiativa a prins contur abia în ultimii doi ani, primele rezultate au dovedit o creștere constantă a cererii pentru aceste articole.
Pe plan economic, avantajul este dublu. Pe de-o parte, micii producători obțin un canal de desfacere stabil, cu termene de plată clare și volume predictibile. Pe de altă parte, retailerii își diversifică portofoliul și câștigă în loialitate din partea clienților care caută autenticitate și proximitate.
Aspectul social și cultural este la fel de important. Consumând local, românii își reconectează tradițiile și contribuie la menținerea peisajelor rurale. Fiecare borcan de gem sau brânză artizanală poartă povestea comunității care l-a creat, iar adoptarea acestor produse în cotidian transformă consumul într-un gest de solidaritate.
Din punct de vedere ecologic, lanțurile scurte de aprovizionare reduc numărul de kilometri parcurși de produse, implicit consumul de combustibil și emisiile de CO2. Produsele locale ajung în supermarketuri în maxim 24-48 de ore de la recoltare, asigurând un plus de prospețime și vitamine, spre deosebire de marfa importată care poate petrece zile sau săptămâni în transport.
Totuși, există provocări: costurile de producție ale fermierilor autohtoni sunt adesea mai mari decât ale concurenței externe, iar volumul de marfă poate fi insuficient pentru a acoperi toate magazinele. În plus, obiceiul de a cumpăra doar în funcție de preț încă domină deciziile multor consumatori.
Pentru a amplifica acest curent, autoritățile pot introduce stimulente fiscale și subvenții pentru spațiile din retail dedicate produselor locale. Retailerii, la rândul lor, pot investi în campanii de informare, degustări și materiale de promovare în magazin. Consumatorii, prin deciziile de cumpărare, au rolul esențial de a susține inițiativele și de a cere constant astfel de spații pe rafturi.
Rafturile cu produse locale nu sunt doar un trend de moment, ci un pas înainte spre o economie mai rezilientă, o societate mai unită și un mediu mai curat. Solidaritatea între producători, retaileri și consumatori poate genera un lanț al valorii care să transforme achiziția zilnică într-un act de responsabilitate civică. În final, alegerea noastră de a cumpăra românește poate face diferența între supraviețuirea micilor ferme și eșecul lor.
Concluzie: Prin simplul gest de a pune în coș produsele locale, fiecare consumator devine actor într-un proces de revigorare economică și culturală. Este momentul să dăm prioritate calității aproape de casă, să investim în viitorul țăranului român și să reafirmăm că românescul merită să fie prezent pe mesele și în inima fiecăruia dintre noi.
