Piața imobiliară din România a traversat la începutul acestui an o perioadă turbulentă, marcată de trecerea TVA de la 19% la 21%. Reacția inițială a fost cea a unui șoc psihologic, generând ezitări în rândul cumpărătorilor și dezvoltatorilor deopotrivă. Însă, după primele săptămâni de incertitudine, piața și-a recăpătat echilibrul, dovedind o reziliență remarcabilă și o capacitate rapidă de adaptare.
Segmentul rezidențial mediu a resimțit primele efecte ale majorării cotei TVA, însă evoluția ulterioară a arătat o revenire constantă. Prețurile pe metru pătrat au fost circulate în articole de profil și în analizele de specialitate, dar tendința relevantă nu mai este doar numerică. Cumpărătorii nu se mai opresc doar la valoarea unui apartament în termeni de suprafață, ci acordă o atenție sporită contextului în care urmează să trăiască.
Conform observațiilor transmise de Gabriel Voicu, directorul SVN România, criteriile de selecție au intrat într-o nouă etapă de maturizare. Ceea ce până de curând era un simplu calcul de preț per metru pătrat, acum include factori de tipul accesului la educație de calitate, posibilităților de deplasare cu mijloace alternative de transport și planurilor de dezvoltare urbană integrate.
Mai exact, modul în care o zonă este gândită pentru locuit nu mai se rezumă numai la străzi asfaltate și parcuri amenajate, ci la o viziune amplă care să integreze școli, creșe, piste de biciclete și facilități medicale aproape de casă. În acest context, proiectele rezidențiale care răspund acestor nevoi capătă un plus de valoare în ochii cumpărătorilor și investitorilor.
Un alt aspect fundamental în noua paradigmă este mobilitatea redusă. Munca de acasă a devenit o realitate, iar spațiile de co-working sau camerele dedicate din locuință au ajuns să fie criterii la fel de importante ca numărul camerelor sau finisajele interioare. Locuințele devin tot mai personalizate, integrând soluții smart home și spații ergonomice destinate biroului.
Analizând evoluția segmentului upper-high-lux, observăm că acesta a rămas aproape neatins de fluctuațiile generate de TVA. În cartierele de lux, cererea s-a menținut constantă, alimentată de clienți care prioritizează intimitatea, securitatea și facilitățile premium. Aici, criteriul preț nu a disconfortat piața, atâta timp cât proiectele au integrat autenticitatea locală și au oferit experiențe de tip boutique.
Din punct de vedere al dezvoltatorilor, adaptarea a presupus regândirea conceptului de ansamblu rezidențial. Nu mai este suficient să livrezi blocuri cu apartamente standardizate. Trebuie să construiești un ecosistem, o comunitate. Iar pentru asta ai nevoie de parteneriate cu administrații locale, firme de educație, birouri de arhitectură specializate în urbanism integrat și companii de transport alternativ.
Perspectiva mea personală este că piața rezidențială românească se îndreaptă hotărât către un model similar orașelor smart din Europa de Vest. Vom vedea o conectivitate sporită, inclusiv prin proiecte de micro-mobilitate (trotinete și biciclete electrice) integrate în hub-uri rezidențiale. Vom asista totodată la creșterea interesului pentru dezvoltările eco-friendly, cu sisteme eficiente de colectare selectivă și panouri fotovoltaice pe acoperișurile blocurilor.
Pe termen mediu, vom resimți impactul acestor schimbări în dinamica prețurilor. Proiectele care nu reușesc să răspundă noilor așteptări vor pierde teren în fața celor care oferă un mix coerent de facilități și calitate a vieții. În plus, consumatorul român devine tot mai informat, comparând cu atenție ofertele și analizând rating-uri de sustenabilitate, conectivitate și siguranță comunitară.
La final, ideea centrală este că piața rezidențială nu mai este despre metri pătrați, ci despre oameni și experiențe. Dezvoltatorii au în față o misiune complexă: să construiască nu doar locuințe, ci adevărate comunități auto-sustenabile, care să reziste nu doar la fluctuațiile fiscale și economice, ci și la nevoile în continuă schimbare ale celor care le locuiesc.
Concluzionând, tranziția la un model de cumpărare axat pe educație, mobilitate redusă și urbanism integrat marchează o etapă de maturizare a pieței imobiliare autohtone. În acest nou peisaj, câștigători vor fi acei jucători care înțeleg că valoarea adăugată nu mai vine din simpla suprafață, ci dintr-o viziune holistică ce pune oamenii și comunitatea în centrul dezvoltării.
