Evaluarea Națională 2025 la Limba și literatura română a stârnit zilele acestea un val de emoții și dezbateri în rândul elevilor și profesorilor. După ani de adaptare la un sistem educațional în schimbare, proba de materie și-a păstrat structura în linii mari, însă a reușit să surprindă prin ritmul alert și diversitatea cerințelor. Elevii au primit un fișier cu trei secțiuni principale: citire înțelegere, redactare și aplicarea normelor gramaticale. Timpul alocat, 120 de minute, a fost suficient pentru mulți, dar a generat și tensiuni suplimentare atunci când ultimele cerințe s-au dovedit mai complexe decât se așteptau.
Prima parte a examenului a fost dedicată textului la prima vedere. Organizatorii au ales un fragment narativ inspirat din tradiția satului românesc, semnat de un autor contemporan, care valorifică elemente de realitate magică și umor fin. Întrebările urmau logica unei abordări unitare: detectarea temelor majore, identificarea trăsăturilor personajelor și redarea succintă a unui pasaj cu sens din text. Pentru a răspunde corect, elevii au fost nevoiți să parcurgă textul de pe plic cu o atenție sporită, să bifeze informații și să elaboreze răspunsuri argumentate, dincolo de simpla reproducere mecanică a unor fragmente.
Partea a doua a examenului a atras atenția prin creativitate. Tinerii au avut de elaborat două tipuri de texte: un eseu de tip argumentativ pe tema importanței empatiei în relațiile interumane și o povestire scurtă în care să descrie o zi memorabilă din viața lor. Tema argumentativă a deschis oportunitatea de a folosi exemple din realitatea socială, povești personale sau referințe literare. În schimb, proba de creație a stimulat imaginația și aptitudinea de a structura o poveste cu un fir narativ coerent, protagoniști și conflict bine definite. Această dublă abordare a demonstrat preocuparea misiunii didactice pentru consolidarea gândirii critice și a expresiei personale.
Ultima secțiune a testului, mai tehnică, a vizat morfologia, sintaxa și ortografia limbii române. Elevilor li s-a cerut să identifice părți de vorbire, să realizeze analiza unui enunț compus, să aplice corect semnele de punctuație și să reformuleze propoziții pentru respectarea normelor de concordanță. Deloc surprinzător, cele mai mari provocări au venit din reconstrucția unor propoziții cu subordonate sau diateza pasivă, unde un singur semn de punctuație greșit poate modifica sensul întregului enunț.
Reacțiile elevilor la ieșirea din examen au variat de la satisfacție și ușurare până la oboseală și îndoială. Cei mai mulți s-au declarat mulțumiți de exercițiile de citire și de temele de creație, în timp ce aspectele gramaticale le-au dat bătăi de cap. Unii participanți au simțit că timpul nu a fost întotdeauna optim distribuit, iar parcurgerea textului narativ la prima vedere ar fi necesitat un minut în plus. Consolidarea deprinderilor de gestionare a timpului și a tehnicilor de strategie de examen rămân priorități pentru viitor.
Profesorii au pus în balanță punctele forte și slăbiciunile subiectelor. Pe de o parte, au remarcat coerența între competențele evaluate și programa școlară, precum și diversitatea tipurilor de cerințe, menite să scoată în evidență potențialul creativ și cognitiv al elevilor. Pe de alta, au atras atenția asupra necesității de a lucra mai intens la consolidarea noțiunilor de sintaxă și la exercițiile de argumentare. În opinia cadrelor didactice, subiectele au fost echilibrate din punct de vedere al dificultății, dar au scos la vedere decalaje în pregătirea practică a multor elevi.
Privind în perspectivă, Evaluarea Națională 2025 oferă un prilej de introspecție pentru sistemul educațional. Sunt vizibile evoluții pozitive în orientarea către competențe esențiale, însă rămâne loc de îmbunătățire în modul de predare a gramaticii și în stimularea gândirii critice. Propunerea de introducere a unor ateliere de scriere creativă, a unor sesiuni de dezbatere pe baza textelor studiate și a unor teste de tip simulări cu cronometru ar putea contribui la pregătirea globală a elevilor.
În concluzie, proba de Limba și literatura română la Evaluarea Națională 2025 a reușit să pună în valoare atât capacitatea de înțelegere a textelor, cât și creativitatea elevilor. Deși nu au lipsit provocările, experiența subliniază importanța echilibrului între cunoaștere teoretică și practică aplicată. Pentru cei care au trecut deja prin emoția examenului, următorul pas este să privească cu încredere spre liceu și către noi orizonturi, consolidând cele învățate și cultivând pasiunea pentru limbă și literatură.
